Ploaia soarbe rugina minţii,

soarele usucă şi purifică mai bine,

dezgheaţă prejudecăţi.

 

Pleoapele se deschid complet,

ochiul se plimbă discret,

analizează atent

cerul.

 

S-a aburit oglinda cerului

de atâta scris cu gândul;

acum e uşor ambiguu.

 

Un nor fugar face câteva curbe,

îşi lasă umbra pe trotuar,

apoi o face morişcă.

 

Cornul încăpăţânat al lunii

îşi face prezenţa cu efect de marmorare

lâng-o stea;

vrea să-i spună pa la soare.

 

Nu îmi place să şuier,

dar totuşi o fac în gând.

Da, azi şuier luna.

 

 

Anunțuri